Nu credeam că voi scrie atât de curând despre o nouă ameninţare la supremaţia Google, după ce am publicat primele patru episoade din seria “Găurile din armura Google“. Trăiam cu impresia că am acoperit (aproape) exhaustiv subiectul. Dar iată că Facebook ocupă tot mai mult spaţiu în fluxurile de ştiri şi cum trebuia să răspund la provocarea aruncată de Porumbelul aici m-am hotărât ca partea V a serie să o dedic relaţiei (aproape inexistente) între Google şi Facebook.
Detalii despre Facebook, cum îl foloseşti şi mai ales în ce scop le găseşti în articolul excelent scris de Coţofana aici, iar dacă vrei să-ţi faci o idee despre impactul pe care-l are Facebook în internet, recomand urmărirea clipului inserat de Bursucul aici. Şi acum să trecem la treabă:
Anul trecut Facebook a răspuns scepticilor care se întrebau dacă este posibil să realizeze o monetizare» de succes, înregistrând venituri estimate la 500 milioane dolari.
Facebook ţinteşte spre o cifră de afaceri mai mare decât Google – mă refer aici la industria internaţională de banere publicitare dezvoltată de Larry Page şi Sergey Brin care are o cifră de afaceri anuală estimată la 640 miliarde dolari SUA.
În timp ce Google se concentrează aproape exclusiv asupra celor 10% din reclamele online care sunt relevante pentru gusturile publicului ţintă – procent care include şi sprijinirea consumatorilor în a găsi produsele pe care le cunosc deja şi sunt hotărâţi să le cumpere – Facebook încearcă să pună laba pe restul de 90% din vânzările de banere axate pe generarea de cerere, sau acele anunţuri ce vizează utilizatorii cu o anumită deschidere pentru produse şi servicii noi.
Sistemul inovator de reclame – modelul de afaceri Facebook este unul solid fiind bazat pe generarea de profit din vânzarea de publicitate către cei peste 400 de milioane utilizatori prin îmbinarea designului reclamelor cu cel al căutărilor. Dar diferenţa esenţială este construirea unei interacţiuni sociale între agenţii publicitari şi consumatorii reclamelor.
Cupleta adWords/adSense de la Google permite plasarea de reclame contextuale în urma scanării conţinutului paginii unde sunt afişate, maximizând astfel relevanţa acestora. De exemplu pe un forum unde se poartă discuţii despre pescuit, reclamele afişate prin Google vor face referire la unelte sau locuri folosite în pescuit şi nu despre stomatologi sau drujbe. Această metodă inteligentă implementată la începutul anilor 2000 a avut un impact major asupra internetului generând atât o explozie a numărului de designeri web cât şi o creştere a eforturilor depuse de aceştia pentru optimizarea şi înfrumuseţarea siteurilor (ţinând cont în acelaşi timp de regulile SEO pentru generarea de trafic). Webul luminos şi atrăgător pe care-l bântuim cu toţii în prezent este în mare parte rezultatul reclamelor contextuale.
Marele dezavantaj al reclamelor contextuale de tipul adSense/adWords este comunicarea unidirecţională dinspre cei care produc reclamele şi consumatori. Vizitatorii siteurilor cu banere publicitare au la dispoziţie o singură modalitate de a evalua respectivele reclame, prin accesarea sau ignorarea acestora. Modalitatea este atât de imprecisă pentru agentul publicitar încât nici măcar nu merită luată în considerea, deoarece acesta nu va şti niciodată dacă respectiva reclamă a fost accesată pentru că era reuşită sau doar pentru simplul motiv că vizitatorul a fost interesat de produsul la care făcea referire banerul. În acest context un sistem care permite consumatorului atât să evalueze calitatea reclamei cât şi să returneze feedback către agentul publicitar nu este altceva decât o evoluţie firească a sistemului de publicitate online.
Exemplific mai joc în câteva fotografii sistemul Facebook de reclame plătite (cei care au citit articolul despre Facebook ştiu că acesta oferă posibilitatea utilizatorilor să afişeze reclame gratuit dintr-un număr restrând de domenii prin opţiunea Marketplace):
Dispunerea reclamelor in interfata Facebook - right sidebar
Detaliere relaţie bidirecţională reclame Facebook
Detaliez puţin poza cu numărul 2:
1. fiecare baner publicitar are în dreapta sus un “x” similar cu cel folosit pentru închiderea unei ferestre în Windows; funcţia lui în cazul reclamelor Facebook este aceeaşi, permiţând astfel utilizatorului ca respectivul baner să dispară;
2. toate reclamele au un sistem de votare gen Stumbleupon, respectiv “îmi place/nu-mi place”; mai mult, dacă un prieten Facebook a votat pozitiv o reclamă, sunt notificat de acest fapt prin afişarea unui mesaj chiar sub baner.
3. Dacă un prieten Facebook a devenit deja fan al unei reclame (de fapt al utilizatorului Facebook care are respectiva reclamă – în exemplu de faţă compania Danone România a creat o pagină Facebook pentru produsul Actimel, la care există şi reclame în reţeaua Facebook) sunt de asemenea încunoştiinţat;
4. Posibilitatea de a deveni fan al unei reclame (vezi punctul 3.) – astfel este realizată componenta de socializare a reclamelor Facebook (de exemplu, dacă îmi place atât de mult Actimel, pot să devin fan Facebook al paginii respective şi, pe lângă faptul că voi afla direct de la sursă ultimele noutăţi despre acest produs, voi face parte şi din comunitatea iubitorilor de Actimel 
).
Meniu feedback baner Facebook
În cazul apăsării butonului “x” de închidere a unei reclame, este afişată o fereastră de tip pop-up care conţine un meniu cu posibile motive pentru care nu mai vrei să fie afişat respectivul baner (este prea agresiv, induce în eroare, neinteresant, irelevant, repetitiv – adică apare prea des – sau alte motive) precum şi textul: “Mulţumim pentru feedback. În timp aceste informaţii ne vor ajuta să furnizăm utilizatorilor reclame mai relevante.”
Toate acţiunile întreprinse de utilizator asupra banerelor publicitare (închiderea, votarea pozitivă sau negativă a acestora, urmărirea ca fan) sunt contabilizate în nişte baze de date, agenţii publicitari (sau beneficiarii campaniilor publicitare) aflând astfel cam ce cred cei care le vizualizeaza reclamele despre acestea. Fiind la curent cu ultimele mişcări făcute de Google instinctul îmi şopteşte că va lansa curând un upgrade pentru adWords/adSense care va oferi facilităţi similare sistemului Facebook.
Alte surse de venit pentru compania lui Mark Zuckerberg sunt jocurile sociale care scot un profit frumuşel din popularitatea de care se bucură printre utilizatorii Facebook.
Relaţiile de afaceri între Google şi Facebook sunt firave ca să nu spun inexistente, lucru dovedit cu următoarele:
1. Google Buzz (ultima încercare a lui Google de a unifica mai multe servicii pe care le patronează într-un nod care are multe în comun modelul unei reţele sociale) nu este interconectat cu Facebook, deşi este cu Twitter (chiar dacă doar într-un singur sens) şi cu alte reţele sociale (iar Facebook este pur şi simplu prea mare ca să poată fi ignorat, deci răspunsul la întrebarea privind lipsa iconiţei de Facebook din Google Buzz este în altă parte);
2. abia recent motorul de căutare Google a început să indexeze paginile publice Facebook, deşi Bing şi Yahoo se bucură de privilegiul indexării profilelor publice ale utilizatorilor (mult mai numeroase şi mai interesante decât paginile Facebook care aparţin de regulă unor companii sau comunităţi);
3. Facebook a anunţat anul trecut lansarea unui motor de căutare live (real time search), pătrunzând astfel pe teritoriul lui Twitter, zonă în care şi Google depune eforturi serioase;
4. Prin Zvonlandia se aude că Facebook dezvoltă în secret un protocol webmail în adevăratul sens al cuvântului (proiectul Titan) care va concura direct cu GMailul celor de la Google, urmărind să înlocuiască actualul sistem de mesagerie care este cam decrepit; acest protocol va suporta standardele IMAP» şi POP3» care vor permite administrarea conturilor de email situate pe alte domenii dintr-un singur cont Facebook de tipul “it4fans@facebook.com”;
Tot mai multe voci prevăd o posibilă colaborare între Microsoft, Apple, Facebook (plus orice altă companie care are un dinte împotriva celor din Mountain View) cu scopul de a provoca monopolul de care se bucură Google pe nişele motoarelor de căutare şi a reclamelor contextuale şi de a-i împiedica consolidarea prezenţei pe alte nişe (cea a smartphoneurilor sau a reţelelor sociale ca să numesc doar câteva…). În timp ce sunt convins că nu va fi o bătălie scurtă şi cu un câştigător decisiv, voi păstra pe radarul personal această zonă a IT-ului, urmând să mai scriu episoade noi pe măsură ce voi obseva mişcări relevante de trupe.